18. Privim deţinătorul ultimul adevăr ca pe fiinţă care poate face ce
doreste, căci dorinţa i se împlineşte, el poate da viaţă şi poate distruge,
este veşnic. Dar aceste atribute ale sale observam ca nu sunt altceva decat
construcţii morale idealizate ale istoriei prin care am trecut.
A face cava, presupune in fond a acumula resurse, a distruge presupune acţiunea
asupra duşmanului care atentează la resursa limitata, a fi veşnic
presupune a controla permanent resursa, căci plecare ta în lumea „celor
drepţi” va pune un nou stăpân pe aceasta. Privim deţinătorul ultimul
adevăr ca fiinţă, prin dorinta noastra de a-i gasi similitudini cu noi şi fără
alt motiv plauzibil, căci atunci, cand detinem ultimul adevar, ne închipuim
stăpânirea finală şi definitivă a tuturor resurselor.
19. Se pune pentru început problema dacă purtătorul ultimului adevăr,
este un individ sau o comunitate de indivizi, or cum un individ singular nu
are capacitatea necesară de stocare a informaţiei cuprinse de ultimul
adevăr aşa cum am concluzionat mai sus, presupunem că posesorul său
ar fi mai degrabă o comunitate.
Dar într-o comunitate, deşi acapacitatea
de stocare a unor mari cantităţi de informaţie există, lipseşte totuşi
congruenţa arhivării acesteia, iar decizia de utilizare corectă a informaţiei
luată de comunitate este numai o abstracţiune, ce nu poate fi obţinută
decât ca rezultat al unui demers statistic.
20. Extrapolând, purtătorul adevărului nu poate fi decât o fiinţă unică
care nu este însă observabilă, căci vedem numai anumite obiecte care ne
sunt sau familiare sau perceptibile ca uzualitate. Vedem ceea ce trebuie şi
suntem obişnuiţi să vedem, ca necesar pentru satisfacerea necesităţilor
noastre, nu vedem ceva prea mare ori prea mic, nu vedem de asemenea
abstracţiunile spaţiul or timpul.
21. Un individ poate fi însă purtătorul unei părţi din ultimul adevăr, el ştie
cel puţin locul în care poţi privi spre adevăr, deşi nu se poate situa acolo.
O astfel de persoană este un punct de reper social, ea este în principal
motorul unei profunde schimbări sociale. Cunoaşterea unei părţi a ultimul
adevăr nu este un dar, este ceva ce se câştigă printr-o activitate specifică
intelectului.
COMUNICAREA
22. Dacă noi nu suntem şi nu putem fi purtătorii ultimului adevăr, nici ca
individ şi nici ca şi comunitate, se pune problema în ce relaţie am putea fi
cu un purtătorul al acestuia. O relaţie presupune schimb de infirmaţii
reciproc avantajoase, adică părţi din informaţia noastră să fie transmisă
către purtătorul ultimului adevăr şi invers.
22. Dacă pentru noi poate fi lesne observat un interes, nu vedem interesul
celeilalte părţi. Adică dacă noi dorim ceva şi solicităm acel ceva de la cine
poate să ne îndeplinească dorinţa, ce îl va detemina pe interlocutor să ne-o
îndeplinească, atata timp cât universului este în puterea sa, iar trecutul şi
viitorul îi sunt cunoscute.
23. Vedem că nu putem comunica nici cu semenii noştrii, dacă ne
desparte o distanţă culturală prea mare, căci nu are rost să-i explici unui
băştinaş din Noua Guinee mersul bursei din Wall-Street, sau cel puţin
dacă o faci, nu vei obţine un bun rezultat într-o perioadă rezonabilă de
timp .
SINTEZĂ
24. Ultimul adevăr presupune că, după cunoaşterea sa nu mai avem
nevoie de eforturi, căci de aici în colo lucrurile vor funcţiona prin faptul că
acesta se manifestă în lume prin noi. Dorim ultimul adevăr şi fiecare
cuvânt rostit, or imaginat este o rugăciune în căutarea acestuia.
25.În lumea noastră internă se poate întâmpla ceea ce dorim cu adevărat.
Câteva stele pot fi cuprinse cu o singură mână, fără ca măcar să simţi
căldura, suntem nemuritori căci evenimente precum moartea, pot fi
surclasate de trăirea potenţialităţii veşniciei. De altfel în istoria, cei care
sunt deţinători ai ultimul adevăr nu au murit, trăiesc în continuare sau se
reâncarnează.
26. Ultimul adevăr, în sensul cel mai uzitat al cuvântului, pare a fi mai
degrabă o construcţie edificată, după un cod unic al fiecăruia dintre noi.
Facem un plan pe care mai apoi îl punem în aplicare, dar totuşi, în orice
moment, construcţia trebuie să ne ofere protecţie împotriva interperiilor.
Munca va fi însă cu necesitate, una de echipă, căci în fond esenţa noastră
este una socială şi nu de bun sălbatic. Tot ce putem spera, este să fim în
căutarea ultimului adevăr.
27.Deoarece nu avea posibilitatea de a gestiona un unic „adevăr”, ne
creem fiecare din noi adevăruri individuale, reprezentări ale lumii
cunoscute or imaginate ca cunoscută, trăind într-un univers propriu care
ne stă în putere să îl schimbăm.
Acolada fraterna.
U:: O::
MIND CONTROL MADE EASY
-
MIND CONTROL MADE EASY - HOW TO BECOME A CULT LEADERTired of trying to be a
prophet, avatar or visionary but can't get anyone to blindly follow you?
Have y...
Acum 16 ani
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu